Copiii de ieri, copiii de azi....
Atunci, cand noi ERAM COPII, acum cand noi AVEM COPII
Iti amintesti? Parca mai ieri alergai in picioarele goale si in chiloti tetra, la scaldat. Cereai permisiunea sau pur si simplu informai ca ai plecat in cutare loc, ca sa stie cat de tare te striga la masa? Ai mers la scoala la 6 ani sau la 7 ani? Oricum, nu conteaza, purtai pe post de colier responsabilitatea cheilor de la intrare. Plecai singur de la scoala si veneai direct acasa? Depinde. De “anturaj” si de cat de foame iti era.
Ce facea copilul de ieri? Ce ii era permis de catre familie si de catre societate sa faca.
Cat de diferita e viata copilului de astazi. Cat de multa libertate mai are copilul zilelor noastre...
Gras, frumos si sanatos
Atunci, macar bebelusii era de bun augur sa fie indopati si sa arate falcosi si plini de sanatate. Se manca suc de morcovi de la (cel tarziu) 4 luni, mar cu biscuti si sarmale inainte de un an (sau macar chiftele).
Acum, mamicile sunt informate, au posibilitatea sa stea mai mult de 6 luni acasa, impreuna cu bebelusul, iar diversificarea se face dupa principii nutritionale studiate. Se stie ca un copil trebuie sa manance echilibrat, din toate grupele alimentare si nu trebuie sa fie grasunel, pentru ca asta ascunde un viitor obez sau un adult cu probleme de alimentatie.
Gradinita
Atunci, parintii lucrau in schimburi.
Acum, parintii nu mai lucreaza in schimburi, dar in multinationale se practica orele suplimentare si de multe ori, parintii ajung acasa foarte tarziu…
Atunci, gradinitele aveau program prelungit, pana la 17.
Acum, exista gradinite cu program si pana la orele 20.
Scoala
Atunci, copii erau lasati singuri afara.
Atunci, parintii plecau la schimbul 1 incepand cu 5 dimineata. Faceau cu schimbul ture de noapte si de dupa-amiaza cand incepea clasa I, o vreme, pana se obisnuia copilul sa-si manance singur painea cu unt si cu gem lasata pe masa si sa-si bea ceaiul. Important: la varsta scolara, majoritatea copiilor cunosteau ceasul, erau capabili sa se trezeasca singuri si sa-si organizeze diminetile, asa incat sa nu intarzie la scoala. De multe ori, o vecina, care era schimbul 2, baga capul pe usa sa vada cum merge treaba si suna la parinti, la «fabrica» sa le dea raportul. La intoarcerea de la scoala, copilul trebuia sa-si identifice in frigider hrana lasata de parinti, eventual sa o incalzeasca, sa manance si chiar sa incerce sa isi faca lectiile. Oricum, in cateva ore, se intorceau parintii de la schimbul I, se verificau lectiile si … viraaaa, afara la joaca, pana se intuneca.
Acum, copiii ies afara doar insotiti.
Acum, parintii si copiii au cam acelasi program. Copiii intra la scoala la 8, poate 8 :30, iar parintii trebuie sa ajunga la serviciu la 9. In primii ani de scoala, pana inainte de liceu (uneori si la liceu) copilul este dus si adus. Daca exista bunici si sunt disponibili si in putere, resposabilitatea timpului de dupa scoala, le revine. Copilul are sanse sa se joace putin in parc, apoi sa manance pranzul linistit si eventual sa vada si un mic desen animat si chiar sa doarma dupa-amiaza, daca inca mai vrea. Daca nu sunt bunici prin zona, se apeleaza la after-school. Bun, dar de la scoala cum ajunge copilul la after-school? Ori parintele fuge in pauza de masa si muta copilul de la scoala la after, ori, institutia de dupa-scoala isi ia responsabilitatea sa ia copilul si sa-i organizeze rutina zilnica, pana la momentul cand e recuperat de unul dintre parinti.
Calatoriile
Atunci, copiii stateau in masina, fara restrictii, nu erau reguli pentru siguranta sau legi de respectat, scoteau capul pe geam, faceau cu mana, se strambau la necunoscuti…
Acum, copiii merg doar pe banchetele din spate, in scaun de masina special si cu centurile fixate, eventual, geamurile sunt comandate direct fumurii pentru ca nimeni sa nu dibuiasca o fata de copil si sa-i vina ganduri necurate.
Fotografiile
Atunci, in Bucegi la Babele, la Sinaia sau la Sovata parintii faceau poze copiilor, impreuna cu alti copii necunoscuti sau cunoscuti ad-hoc.
Acum, este nepoliticos sa faci poze fara sa ceri permisiunea, mai ales ca e posibil ca pozele sa ajunga pe retelele de socializare.
Pe bicicleta
Atunci, o bicicleta era cadoul mult visat (uneori, pret de cativa ani), primit in final, era pretuit si utilizat la maxim. Erau rare situatiile cand se invata pe bicileta cu roti ajutatoare. De cele mai multe ori, direct pe doua roti si…fara casca.
Acum, o bicicleta este utilizata sub atenta supraveghere a parintilor. Se foloseste de obicei in parcuri, in locuri special amenajate, in prima faza cu roti ajutatoare, casti si eventual genunchiere si cotiere de protectie.
Ecrane mici si mari
Atunci, existau desene si rubrici (scurte) pentru copii: Mieunel si Balanel, Omuletul lui Gopo, Mihaela, seara la 8 sau duminica la 10. Atunci, si sa fi vrut copiii sa abuzeze de televizor, nu aveau la ce se uita. Calculatoare, si daca existau erau de domeniu stiintifico-fantasticului, iar preturile erau, evident, prohibitive. Mersul la cinematograf era o afacere intre prieteni, in timpul saptamanii cu stirea parintilor, aflati inca la serviciu.
Acum, exista o multime de posturi destinate in exclusivitate copiilor, care nu se opresc practic, niciodata. Astazi, copiii se pot uita la televizor 24 din 24 de ore. Acum, fara interventia ferma a parintilor, copiii pot ajunge sa faca totul, doar in fata unui ecran, fie de tableta, smartphone, calculator, smart-tv sau pur si simplu televizor. Acum, mersul la cinematograf, se face doar cu parintii sau cu scoala, in mod organizat, eventual cu rezervarea locurilor inainte.
Noi, cei de la Bebeart.ro gasim ca erau lucruri bune si frumoase atunci cand noi eram copii. Acum, cand noi suntem parinti si avem copii, copilaria arata diferit, dar copiii sunt tot copii. Important este timpul pe care il petrecem impreuna, sa fie timp plin, de calitate. Suntem siguri ca ai si tu ceva istorii de atunci si de acum … Imparte cu noi povestea ta si te premiem.